National-comunismul - regimul
politic al lui Nicolae Ceausescu (1965-1989).
Politica interna
* 1965:
se desfasoara Congresul Partidului Muncitoresc Român, care stabileste revenirea
la vechea denumire de P.C.R. si alegerea în functia de secretar general al
partidului a lui Nicolae Ceausescu. Este adoptata noua Constitutie, prin care
România devenea Republica Socialista (R.S.R.).
* 1967:
Nicolae Ceausescu este ales presedinte al Consiliului de Stat.
* Perioada 1965-1971 s-a caracterizat prin:
-
continuarea procesului de desovietizare si
destalinizare început de Gh. Gheorghiu-Dej dupa 1958);
-
relativa îmbunatatire a
conditiilor de viata ale populatiei;
-
atenuarea politicii represive a
Securitatii, eliberarea si reabilitarea unora dintre detinutii politici;
-
cresterea popularitatii regimului, mai ales în
urma exploatarii sentimentelor nationale;
-
apropierea de statele occidentale,
reluarea legaturilor politice, economice, culturale cu acestea;
-
distantarea fata de URSS,
evidentiata în mod special prin refuzul ca România sa intervina alaturi de
statele membre ale Tratatului de la Varsovia, în 1968, împotriva miscarii
democratice din Cehoslovacia.
* Perioada 1971-1989
debuteaza cu "revolutia culturala", de inspiratie chineza si
nord-coreeana (exacerbarea culturii comuniste, si a cultului personalitatii lui
N. Ceausescu, proiectarea trecerii la o noua treapta a socialismului -
societatea socialista multilateral dezvoltata). Elementele definitorii ale
acestei perioade sunt:
-
instaurarea dictaturii personale a
lui N. Ceausescu (presedinte al Republicii din 1974);
-
promovarea în functiile de
conducere a membrilor familiei Ceausescu (socialismul dinastic);
-
reluarea industrializarii fortate
si realizarea marilor constructii cu scop propagandistic (Canalul Dunare-Marea
Neagra, Casa Poporului - Bucuresti) care determina secatuirea resurselor tarii
si cresterea rapida a datoriei externe a României;
-
achitarea datoriei externe
(începând din 1980) prin restrângerea drastica a consumului populatiei;
-
scaderea accelerata a nivelului de
trai;
-
politica de teroare interna
exercitata de securitate si alte institutii ale statului asupra populatiei,
reprimarea drastica a revoltelor (greva minerilor din Valea Jiului - 1977, manifestatiile muncitoresti de la
Brasov - 1987);
-
initierea programului de
sistematizare urbana si rurala care a dus la distrugerrea bisericilor, a
centrelor istorice urbane si a satelor românesti;
-
încalcarea flagranta a drepturilor
omului;
-
izolarea tarii în relatiile cu
statele occidentale;
-
respingerea oricaror sugestii de
schimbare a politicii interne (în special dupa 1985, când Mihail Gorbaciov, în
URSS, initiaza programul sau de reforme politice si economice).
